Este una din cele mai grave boli care atacă puietul albinelor, moartea acestuia producāndu-se după căpăcire. Īn mod obişnuit, boala apare după culesul de salcām.
Etiologie
Agentul patogen este un microb sporulat cu foarte mare rezistenţă (20-40 ani) numit Bacillus larvae, care se prezintă, fie sub formă de bastonaş cu extremităţile uşor rotunjite, lung de 2-5 microni şi lat de 0,5-0,8 microni, fie sub formă de filament. Faţă de temperatură, rezistenţa germenului īn stadiul sporulat este mare, oscilānd īn funcţie de mediul īn care se găseşte īnglobat. Astfel, sporii suspendaţi īn apă pier după 13 minute la 100°C, cei din miere sunt distruşi la 105-107°C după 20-40 minute, iar cei din ceară după 30 minute la 120°C. La căldură uscată de 100°C sporii de locă americană mor abia după 8 ore. Īn stare vegetativă (de bastonaş, Bacillus larvae moare după 10 minute īn apă īncălzită la 60 °C, iar sub acţiunea sodei caustice 5 % şi a formolului 10 % este distrus īn 5 minute. Sporii de Bacillus larvae rezistă la acţiunea acidului fenic 5 % timp de luni de zile, a alcoolului 96° timp de 40 de zile, a cloraminei 10 % şi a sublimatului coroziv 0,5-1 % timp de cāteva zile. Contaminarea se face pe cale bucală, īncepānd din a doua zi a stadiului larvar, cānd puietul īncepe să fie hrănit de către albine. Sursa principală de infecţie o constituie cadavrele larvelor uscate, moarte de loca americană. Albinele īncearcă să elimine din stup aceste larve şi să cureţe celulele respective, preluānd sporii pe piesele bucale, pe picioare şi pe corp. Albinele lucrătoare răspāndesc sporii īn tot stupul, pe faguri, īn miere şi polen, precum şi pe pereţi şi īn crăpăturile stupilor, unde pot rămāne timp de mai mulţi ani. Transmiterea bolii dintr-un stup īn altul şi dintr-o stupină īn alta se poate face prin intermediul albinelor hoaţe, precum şi prin intermediul mătcilor, familiilor şi roiurilor de albine cumpărate la īntāmplare, a stupilor şi inventarului apicol vechi, ceară şi miere.
Simptome
Īntrucāt larvele mor īn mod frecvent după căpăcire, boala se recunoaşte clinic īn primul rānd după aspectul căpăcelelor de la puiet, care sunt perforate şi concave, ca urmare a faptului că larvele aderă de acestea, cāt şi de fundul celulei.
Tratamentul
Avānd īn vedere marea rezistenţă a formelor sporulate, se impune, ca o necesitate, colectarea albinelor īntr-o ladă goală, acoperită cu plasă de sārmă, urmānd ca albinele să fie ţinute la rece şi īntuneric (pivniţă timp de două zile, pentru a permite consumarea mierii infectate din guşă şi eliminarea sporilor. După acest interval de timp, albinele sunt transvazate īntr-un stup dezinfectat, prevăzut cu faguri artificiali, unde li se administrează sirop medicamentos. După o prealabilă curăţire, stupii se dezinfectează cu o soluţie caldă de sodă caustică 3-4 %, se lasă la soare timp de 6 ore, după care soda se īndepărtează prin clătire cu multă apă, se usucă şi se revopsesc. Inventarul apicol se dezinfectează prin flambare, iar echipamentul de pānză prin fierbere timp de 30 minute. Albinele moarte, stupii vechi şi inventarul de mică valoare (perne, pături etc.) se distrug prin ardere. Mierea infectată se diluează cu o cantitate egală de apă, după care se sterilizează prin fierbere pānă revine la volumul iniţial şi se foloseşte exclusiv īn hrana oamenilor. Fagurii se reformează pentru extragerea cerii, iar boştina se arde. Īn tratamentul locei americane se pot utiliza sulfamidele şi unele antibiotice. Din grupa sulfamidelor se remarcă sulfatiazolul, iar din grupa antibioticelor oxitetraciclina, eritromicina, negamicinul. Soluţia medicamentoasă pe bază de sulfatiazol se prepară dintr-un gram sulfatiazol la un litru sirop şi se administrează cāte 100 ml pentru fiecare interval ocupat de albine, īn 7 reprize, din 4 īn 4 zile. Sulfatiazolul comprimate se administrează īn amestec cu zahăr pudră, īn doză de două comprimate a 0,5 g la 100 g zahăr presărat deasupra cuibului, repetat de două ori la interval de 7 zile. Oxitetraciclina se poate utiliza īn doze de 0,5 g la un litru de sirop, administrarea făcāndu-se īn trei doze a cāte un litru la interval de 7 zile. Oxitetraciclina sub formă uscată (pulbere) se amestecă cu zahăr pudră īn cantitate de 5 g la 1 kg de zahăr şi se administrează prin presărare īn trei doze a cāte 100 g fiecare, la interval de 7 zile. Eritromicina se foloseşte īn doză de 0,3 g la litru de sirop, cāte 250-400 ml pentru o familie de albine, de două ori la interval de 3 zile, apoi īncă de 3 ori la interval de 7 zile. Negamicinul se utilizează īn doză de 0,4 g la litrul de sirop, cāte 250 ml pentru o familie de albine, de 2 ori la interval de 3 zile, apoi īncă de 3 ori la interval de 7 zile. La apariţia bolii se tratează toate familiile de albine din stupină, ele fiind considerate contaminate.
Pentru mai multe informaţii referitoare la Loca americană, citiţi şi articolul "Loca americană", din Agenda sanitar-veterinară, la Articole.
Loca europeană Este o boală a puietului de albine, răspāndită pe tot globul, care apa primăvara timpuriu şi se menţine pānă toamna cānd īncetează creşterea puiet. Boala afectează īn special larvele tinere, necăpăcite şi numai rareori pe cele căpăcite.
Etiologia
nu este elucidată pānă īn prezent, īn intestinul larvelor bolnave sau moarte găsindu-se mai multe specii bacteriene: Bacillus pluton, Bacillus alvei, Bacterium euridice, Bacillus orpheus şi Streptococcus apis. Loca europeană este mai puţin gravă decāt loca americană, deoarece majoritatea bacteriilor care contribuie la apariţia ei nu sporulează, iar sporii speciilor sporogene au o rezistenţă mai scăzută faţă de acţiunea agenţilor fizici sau chimici. Contaminarea se face pe cale bucală, prin consumul de hrană infectată, iar răspāndirea bolii, prin albinele hoaţe, trāntori (care au acces liber īn orice familie), precum şi prin schimb de faguri infectaţi sau folosirea inventarului apicol nedezinfectat. Boala apare, de obicei, īn luna mai şi este favorizată de existenţa unor familii slab dezvoltate, necorespunzător īngrijite, de timpul rece şi ploios, precum şi de lipsa culesului de nectar şi polen. Căldura din timpul verii şi apariţia unui cules bun, de mare intensitate, fac ca boala să regreseze sau chiar să se vindece spontan.
Simptome
Īn faza incipientă, boala este greu de depistat. Īn prima fază a īmbolnăvirii, larva devine mai transparentă, distingāndu-se uşor traheile şi tubul digestiv. După puţin timp, corpul ei se īnmoaie şi īşi schimbă poziţia normală, luānd forme diferite, răsturnate, răsucite, devine gălbui şi treptat se bifurcă. După 3-4 zile, larvele mor şi īncepe procesul de descompunere treptată. Īn locul larvelor apare iniţial un lichid opalescent, apoi cafeniu, care cu timpul devine vāscos. Mirosul larvelor īn acest stadiu poate fi de putrefacţie, dacă agentul patogen determinant este Bacillus alvei, acru, cānd domină Streptococcus apis, sau aromat, cānd procesul infecţios a fost determinat de Bacterium euridice. Larvele nu aderă de suportul celulelor, fapt pentru care albinele le īndepărtează cu uşurinţă, iar suprafeţele de puiet devin heterogene. Cānd evoluţia bolii este īnaintată şi albinele nu pot īndepărta cantitatea mare de larve care pier, acestea se usucă sub formă de solzişori, uşor detaşabili de pereţii celulelor. Spre deosebire de loca americană, conţinutul larvelor bolnave nu este filant. Cānd se īmbolnăveşte puietul căpăcit, căpăcelele celulelor se adāncesc şi devin mai īnchise la culoare. Prenimfele au culoarea maronie şi emană un miros de putrefacţie.
Tratamentul
constă īn administrarea de sirop medicamentos, preparat cu antibiotice, sulfamidele avānd un efect redus. Dintre antibiotice, s-a dovedit că cea mai eficientă acţiune o are streptomicina, 1 g la un litru de sirop, administrāndu-se cāte 100 ml pentru fiecare interval ocupat de albine, īn patru repetiţii, la interval de 4-5 zile. Oxitetraciclina se dizolvă īn doză de 0,5-0,75 g la un litru de sirop şi se administrează cāte 250-500 ml īn funcţie de puterea familiei de albine şi gravitatea bolii, 4-5 administrări la interval de 4-5 zile. Cele două antibiotice se pot administra şi sub formă de praf, amestecānd 2,5 g la 1000 g zahăr pudră. Se fac pudrări printre rame, peste albine, cu cāte 80-100 g de 4 ori la interval de 3 zile şi de īncă 2 ori la interval de 5-7 zile. Concomitent cu primele 3 tratamente se pot face şi 3 administrări de sirop preparat din 1 kg locamicin la 1 litru de apă, cāte 250 ml. Pentru o mai bună dispersie a antibioticului īn sirop, conţinutul acestuia se dizolvă iniţial cu puţină apă fiartă şi răcită. Obţinerea unei vindecări definitive presupune luarea unor măsuri auxiliare privind distrugerea fagurilor cu mult puiet bolnav, transvazarea familiilor bolnave īn stupi dezinfectaţi, dezinfecţia stupilor, a inventarului şi utilajului apicol, īnlocuirea cāt mai frecventă a fagurilor, menţinerea unor familii de albine puternice şi active.
Septicemia Este o boală infecţioasă a albinelor adulte şi apare īn toate sezoanele active ale anului, fiind favorizată de condiţiile necorespunzătoare de īntreţinere şi, īn special, de locurile umbrite şi răcoroase.
Etiologie
Agentul patogen este Bacillus apisepticus, care se īntālneşte frecvent īn interiorul stupilor şi devine virulent numai īn cazul īn care rezistenţa organică a albinelor scade. El se prezintă din punct de vedere morfologic sub forma unor bastonaşe mici, cu capetele rotunjite polimorf. Prin īncălzire la 73-74°C este distrus după 30 minute, iar la 100°C după 3 minute.
Razele solare, vaporii de formol şi alţi factori fizici şi chimici īl inactivează uşor. Contaminarea se face prin intermediul aparatului respirator de unde agentul pătrunde īn hemolimfă, se īnmulţeşte şi produce moartea prin septiemie. Pe cale digestivă, contaminarea nu este posibilă īn mod obişnuit, deoarece condiţiile din intestinul albinei nu sunt favorabile multiplicării microbului. Evoluţia bolii este uşoară, īnregistrāndu-se adesea vindecări spontane atunci cānd cauzele care au favorizat apariţia dispar sau se ameliorează.
Simptome
Albinele bolnave au hemolimfă cu aspect lăptos, prezintă mobilitate redusă, contracţii abdominale īnainte de moarte, se tārăsc īn faţa urdinişului, mor īn număr mare, iar cadavrele se descompun foarte repede, devin fragile, detaşāndu-se īn părţile componente la cea mai mică atingere.
Tratamentul
Īn primul rānd se recomandă măsuri de prevenţie care urmăresc īndepărtarea cauzelor care o produc (umiditatea excesivă, familii slabe, īnlocuirea mătcilor necorespunzătoare etc.). S-a constatat totuşi că antibioticele previn apariţia unor eventuale complicaţii. Īn acest sens, se recomandă administrarea de oxitetraciclină sau eritromicină (250.000 U.I./litru sirop) īn doză de 50 ml la un interval ocupat de albine, timp de 10 zile.
Paratifoza Este o boală sporadică a albinelor adulte, favorizată, īn principal, de condiţiile necorespunzătoare de īntreţinere.
Etiologie
Agentul patogen este Bacillus parathyphi alvei, care, din punct de vedere morfologic, se prezintă ca un bastonaş cu extremităţile rotunjite, lung de 1-2 microni şi lat de 0,3-0,5 microni. Bacilul este nesporulat, cu cili dispuşi īn jurul celulei.
Contaminarea se face pe cale bucală, prin intermediul apei infectate. Acţiunea agentului patogen se manifestă sub influenţa unor factori, printre care amintim ploile reci şi prelungite. Germenul se multiplică intens īn intestinul albinei, apoi penetrează īn hemolimfă, provocānd moartea prin septicemie. Īn interiorul stupinei, boala se transmite prin albinele hoaţe, trāntori etc.
Simptome Īn forma acută, boala provoacă moartea albinelor şi depopularea familiilor. Albinele bolnave pierd capacitatea de zbor, se tārăsc īn faţa urdinişului, au abdomenul balonat, prezintă diaree, după care mor. Clinic, boala se confundă cu nosemoza şi acarioza, diagnosticul stabilindu-se prin examen microscopic.
Tratamentul medicamentos este acelaşi ca şi īn cazul locii europene şi se mai recomandă dezinfectarea materialului care a venit īn contact cu albinele bolnave, īnlăturarea din cuib a ramelor murdărite cu diaree, schimbarea mătcii şi unificarea familiilor slabe.
Loca americană – poza de admin, in Bolile şi dăunătorii albinelor · 5.1KB
, Bacillus larvae moare după 10 minute īn apă īncălzită la 60 °C, iar sub acţiunea sodei caustice 5 % şi a formolului 10 % este distrus īn 5 minute.